RECEA

COMUNA RECEA

 Țara:  ROMÂNIA

Județ: MARAMUREȘ

Oraș apropiat:  BAIA MARE

Grad:  COMUNA

Cod poștal:   437225

 Populație:    5453 locuitori

 AȘEZARE

         COMUNA RECEA, aşezare  rurală cu oameni gospodari şi harnici, este aşezată în Depresiunea BAIA MARE, la 5 km distanţă de municipiul  BAIA MARE,  pe  drumul european E 58 ( BAIA MARE – CLUJ NAPOCA), cu  satele aparţinătoare: BOZÂNTA MICĂ, LĂPUŞEL, MOCIRA, RECEA  şi SĂSAR,  totalizând un număr de 5453 locuitori, conform Recensământului populaţiei şi al locuinţelor,  din martie 2002.

     Hotarele  comunei se găsesc în Depresiunea Baia Mare, care este înconjurată de rama muntoasă de origine vulcanică formată din Munţii Oaş-Gutâi-Văratec şi de Platforma Someşană cu numeroase masive cristaline acumulate.  Vecinii comunei sunt:

 -la nord – municipiul Baia Mare şi comuna Tăuţii Măgherăuş,  la  est –  comuna Groşi,  

 -la   sud-est comuna Săcălăşeni, la sud – sud – vest – comuna Satulung şi la vest comuna Ardusat.

       Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei este de 4988 ha.

       Din punct de vedere geografic,  comuna RECEA  se află la o altitudine medie de 228 m faţă de nivelul mării, fiind cuprinsă de coordonatele geografice: 23º35’ longitudine estică şi paralela de 47º40’ latitudine nordică.

 DATE  PRIVIND ISTORICUL LOCALITĂŢII

    Această localitate, favorizată de poziția ei fizico-geografică, bogățiile solului și Subsolului, atât din zonă, cât și din jur, a oferit din cele mai vechi timpuri, condiții necesare dezvoltării  activității umane.

   Originea localității este strâns legată de existența zăcămintelor aurifere care, cu certitudine, au constituit motivația formării  aici,  a unei  asezări, a căror oameni  au învățat meșteșugul prelucrării acestor zăcăminte, cunoscând  totodata și valoarea acestora.

    Cu toate că documentele scrise amintesc de această localitate numai la începutul sec. al XIII-lea e.n.(1327), istoria acestei așezări începe cu multe zeci de mii de ani în urmă. S-au găsit dovezi că acest teritoriu a fost locuit de oamenii  primitivi, încă din paleolitic (piatra cioplită), îmbrățisând  prima și cea mai lungă epocă din istoria omenirii, care începe odata cu apariția omului și cuprinde primele etape de dezvoltare ale orânduirii comunei primitive.

      Spre sfârșitul neoliticului, ca urmare a înmulțirii și perfecționării uneltelor de muncă, precum și a descoperirii cuprului, comunitatea cunoaște importante modificări. În aceste condiții, de folosire a noului metal, e firesc ca aceasta zonă bogată în minereuri de cupru să fi fost un important centru de cultură a acestei epoci. Locuitorii au deprins meștesugul prelucrării metalelor, folosindu-le la obținerea uneltelor, mai întâi arama, apoi bronzul și în cele din urmă, fierul.

      Epoca fierului reprezintă trecerea de la societatea primitivă la societatea împărțită în clase antagoniste, aceasta cunoscând un progres mai intens decât epocile anterioare. Odată cu răspândirea folosirii fierului, s-a realizat un uriaș progres în domeniul meseriașilor, uneltele tari și tăioase, obținute de aceștia, ducând implicit, la ușurarea muncii.

      În cea de a doua perioadă a fierului, Maramureșul cât și întreaga Transilvanie  a fost locuit de către daci, care, începând din sec. I î.e.n., s-a integrat în statul centralizat a lui Burebista și apoi a lui Decebal. Cucerirea Daciei de către romani (105 – 106 e.n.), nu a însemnat  cucerirea tuturor  teritoriilor locuite de daci. Imperiul roman a înglobat numai o parte din  fostul regat al lui Decebal. Pe restul teritoriului, din care face parte și Maramureșul, dacii au continuat să trăiască liberi.

      Primele mențiuni scrise despre Maramureș, datează din  anii 1199 și 1231, după care începe să fie mai frecvent amintit, îndeosebi în sec. al XIV-lea.

       În ce privește  atestarea documentară a celor cinci sate  ale comunei: RECEA, SĂSAR, LAPUȘEL, MOCIRA și BOZÂNTA MICĂ se cunosc următoarele date:
       Satul Săsar, este o străveche aşezare pe râul RIVULUS SAXARUM (Râul Pietrelor) de la care îşi trage denumirea de Săsar, atestată documentar prima dată în anul 1327.

În perioada anilor 1327 – 1854, această localitate  a avut mai multe denumiri, astfel:

 –         1327 – ZAZARBANYA

–         1733 – SZASZAR

–         1800 – SĂSARIU

–         1850  – SZESAR

–         1854 – SĂSAR, denumire păstrată până astăzi.

    În Psaltirea tipărită la Iaşi în anul 1743 scrie: ,, În anul 1846, 10 iunie, au murit învăţătorul, diacul cel bătrân Gavril Gherasim, care înainte de a sa moarte a fost mulţumit în rostul său, îi ocupă locul Gheorghe Şeres de cantor, din Crai Dorolţ  atât pentru Săsar cât şi pentru Arieşul de Câmp, 1846-1875. După o altă notiţă, în 1818 a fost învăţător şi cantor Ion Dunca.’’

     Satul BOZÂNTA MICĂ a fost atestat documentar  în anul 1405, când se numea BOZINCHA, urmând alte denumiri în decursul timpului, astfel:

–         1410 –  BUZYNTHA

–         1424  – BOZONTHA

–         1647 –  BOZONTA

–         1750 – KIS BOZINTA

–         1850 – BOZINTA MIKA

–         1854 – BOZÎNTA MICĂ       

       Satul MOCIRA, a fost atestat documentar în anul 1411, când se numea HIDEGKUTH, alte denumiri fiind:

–         1828 – HIDEGKU

–         1851 – MOCIRA

        Satul LĂPUŞEL, atestat   în anul 1760,  când se numea HAGYMOS LAPAS, apoi:

 –         1800 – HÁSMAŞU

–         1850 – HÉSMÁS LÁPOS

–         1854 – HAGYMAS LÁPOS

–         1854 – HAGYMAS LĂPUŞ

    Satul          RECEA, atestat  în anul 1828,  când se numea LÉNARDFALU  RÉCZ, iar în anul 1851 se numea LÉNARDFALU.

      LOCUINŢE

       Locuinţele sunt construite în general din cărămidă, dar există şi construcţii vechi, a căror materiale de bază sunt paiante, chirpici. Sunt racordate la reţeaua electrică şi la cea de gaz, dar mai există şi locuinţe care încă mai folosesc combustibil lemnos.

      Clădirile sunt construite, în general cu 3-4 camere, numeroase în gen vilă, cu unul sau mai multe etaje, dotate cu încălzire centrală, canalizare proprie, apă potabilă, băi amenajate în interiorul locuinţei şi bucătării.  Casele mai vechi sunt ornamentate în exterior cu plăcuţe de faianţă, oferind un aspect deosebit. În ultimii ani s-au construit tot mai multe locuinţe sau au fost extinse şi reamanejate în stiluri foarte moderne,  concurând chiar şi cu cele din oraş.

      Casele au, în aceeaşi curte, anexe gospodăreşti având  utilitate agricolă şi zootehnică. Acestea, poartă denumirea de şură care este împodobită cu frumoase  uşi din lemn şi  respectiv grajdul  pentru animale. 

      Cele mai multe gospodării au cuprinse tot în cadrul anexelor şi clădiri în care se găsesc bucătării de vară şi chiar camere de zi şi dormitor.

     SĂNĂTATE

Medici de familie

    Comuna are 4 cabinete individuale şi 4  medici de familie, situaţie corespunzătoare pentru 4 sate din comună, localitatea Bozânta Mică neavând un astfel de cabinet.

     ÎNVĂŢĂMÂNT

    Număr de şcoli, structura pe grupe de vârstă a copiilor/tipul de şcoli.

    Numărul de şcoli din comună este de 2, grădinițe existând câte una în fiecare sat. Aceste şcoli au nivelul de învăţământ primar şi gimnazial, cei mai mulţi elevi fiind în clasele I-VIII.

    CULTURA

     Resursele culturale din aceasta zonă, au favorizat încă din cele mai vechi timpuri, practicarea şi  dezvoltarea  activităţii socio-culturale, în forme variate şi stabile, conferind localităţii atributele unui puternic centru cultural.

     De-a lungul timpului, au existat numeroase obiceiuri şi tradiţii specifice zonei, cum ar fi: obiceiul sărbătoririi hramului bisericesc specific fiecărui sat în parte,  care s-a păstrat în timp şi care adună toţi fiii satului, prieteni, vecini şi  rude; obiceiuri din  seara de Crăciun, “stropitul” fetelor , care se practică numai în această zonă, a doua zi de Sfintele Paşti, etc.

     În prezent comuna se mândrește cu 5 ansambluri folclorice care participă la fetivaluri în țară și străinatate : Ansamblul MOCIRITA, Ansamblul CUNUNA SĂSARULU, Ansamblul IZVORUL RECEI, Ansamblul CUNUNIȚA SĂSARULUI  și  Ansamblul  FLORI DE LĂPUȘEL.

   ETAPELE  DEZVOLTĂRII  ADMINISTRATIVE

      La  sud de valea Săsarului, până la confluenţa cu Lăpuşul,  întâlnim  aşezări  mai grupate, sate cu case dispuse pe mai multe străzi, care comunică aici cu strada principală.

      Mocira – este aşezată  la sud-vest de oraşul Baia Mare. La sfârşitul secolului  XIX  avea 169  case şi 780  locuitori. Satul se numea HIDEGKUTH şi a aparţinut domeniului BAIA MARE, iar în anul 1411, împreună cu oraşul, devine proprietatea despoţilor sârbi.       În 1592 ajunge în proprietatea  Direcţiei minelor din Baia Mare.       În 1602 devine proprietatea lui   ŞTEFAN SZABO Şi FARKAS, ca donaŢie, iar În cele din urmă, proprietatea baronului BETHLEN.

       În perioada anului 1895, până în 31 ianuarie 1907, satul Săsar se găseşte înregistrat la Consiliul Popular al comunei Tăuţii Măgherăuş, cu toate  actele  de stare civilă.  În     perioada 1 ianuarie 1941 – 31 Iunie 1945, satul Mocira se găseşte înregistrat la Coltău, respectiv Consiliul Popular al comunei Săcălăşeni, cu toate  actele  de stare civilă. În perioada de la 1  martie 1956 până în decembrie 1958, majoritatea actelor de stare civilă din  Bozânta Mică şi Lăpuşel au fost înregistrate la Lăpuşel, iar cele de la  Recea, Mocira şi Săsar  au fost înregistrate la Recea. Din anul 1959 şi până în 1976 marea majoritate a actelor de stare civilă  din satele RECEA, SĂSAR, LĂPUŞEL, MOCIRA  şi BOZÂNTA MICĂ, au fost înregistrate la Baia Mare. Un aport deosebit în dezvoltarea comunei, l-au avut şi îl au, organele de conducere din administraţia publică  locală – primarul, ca organ executiv şi consiliul local, ca organ deliberativ

    Ca o concluzie finală, comuna RECEA, situată în vecinătatea oraşului BAIA MARE, cu locuri şi oameni deosebiţi, cu preocupări şi activităţi diversificate,  a cunoscut în ultimul timp un progres cultural, social şi economic, ce-i conferă  o notă  de  civilizaţie modernă, devenind  astfel  recunoscută pe plan judeţean ca una dintre cele mai  importante comunităţi.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s